In SUA, piata de livrare a pizzei la domiciliu cunoaste urmatoarea ierarhie : Pizza Hut, Domino’s si Papa John’s Pizza. Preferintele americanilor pentru junk food fiind arhicunoscute, ne putem da usor seama cam care ar fi un ordin de marime pentru aceasta piata (citeam aseara ca sunt cca 30,000 de restaurante in SUA care livreaza pizza la domiciliu), de unde investitiile gigantice in publicitate ale leaderului, despre care vorbeam acum cateva luni, sau ale celorlalti doi din podium.
Despre Domino’s pizza vorbesc cel mai bine cartile de marketing (pentru cine nu stie, este pozitionata ca fiind compania cu cea mai mare promptitudine in livrarea pizzei, asumandu-si un timp de maximum 30 de minute din momentul comenzii si pana ce pizzaboy ajunge la tine la usa, altminteri o primesti gratuit) – este marca ce a revolutionat aceasta piata pe taram american si a detronat, in anii ’90, Pizza Hut.
Despre Papa John’s Pizza nu s-au auzit multe in Romania (e citat, totusi, in Jack Trout’s On Strategy), insa am vazut pe un blog aceasta imagine care merita cel putin comentata. USP-ul Papa John’s tine de ingredientele folosite si este o continuare a unei campanii de pozitionare ce a facilitat, se pare, cea mai rapida dezvoltare a unui lant de pizzerii in ultima vreme : Better ingredients. Better Pizza. Din cartea aceluiasi Jack Trout am aflat si ca promisiunea era sustinuta printr-un contract exclusiv cu un fabricant de sos de rosii (cel mai bun din tara) la care ceilalti doi nu aveau acces. Alaturi de consistenta in branza si sosul de rosii, apa este, de asemenea, filtrata, pentru ca aluatul sa fie mai bun.
Iata si un exemplu de spot care pozitioneaza Papa John’s Pizza potrivit exemplelor de mai sus :
Aici puteti citi espre strategia (si zecile de milioane investite) adoptata de Pizza Hut pentru a reveni in top.
